sunt in mijlocul example-classului de mate, e 2:45 pm. lumea lucreaza sau corecteaza in zor.
era galagie, prea multa galagie. din momontul in care am dat drumul la muzica, pur si simplu nu am mai simtit nimic, am uitat de locul in care sunt, am uitat de toate deadline-urile pentru maine. am uitat de faptul ca mi am trecut 3 din patru examene( nu, nu l am picat, doar ca inca astept raspunsul la arhitectura).
revenim. : deja ma intreb de ce sunt aici, si apoi mi am spus ca trebuie sa mi re-corecteze tema la mate. asa e, am facut de un 8 slabut, si mi a mai dat stimatul demonstrator timp pana la sfarsitul sesiunii sa imi imbunatatesc nota.
"pot sa gandesc cu voce tare, ca nimeni nu ma vede , nimeni nu ma crede, nimeni nu ma aude: sunt un oarecare"
eu cred ca le inteleg pe indeplin. sunt la mama dracului, unde pana si cei mai buni prieteni uita de tine.
2 martie 2015 la 17:21
Eu nu am uitat old friend! Never ever! A.O.