spFlash

toate fețele, pe toate parțile, de doua ori

Publicat de Unknown , sâmbătă, 28 februarie 2015 la 18:54

mi-au trebuit aproximativ 2 ore ca sa ma gandesc cum sa incep postarea asta.

nu stiu daca ma pișcă zgârieturile de pe brate, cele de pe spate sau cele de pe piept mai tare.
nu stiu daca buzele mele au inca gustul corpului ei fin, suav, catifelat si placut la atingere, sau doar simturile imi joaca feste. nu stiu daca exista o definitie mai buna pentru arta decat ce am creat amandoi. nu stiu daca exista buze mai scumpe pe lumea asta...

cert e ca mi s-a daruit complet. cert e ca si eu ei.
cert mai e ca am invatat ce inseamna pasiunea. cert e ca are sânii perfecți,

o dezbrac cu mai multa dorinta decat rasfaioesc paginile din viata mea.
o sarut mai tare si mai apasat decat am fost eu vreodata.
o gust din inima si imi place sa o simt cum se zbate, imi place ca simt in ureche doar rasuflarea ei calda, gata sa ma incalzeasca complet.

de obicei eu eram mai cald ca ea... îi tineam de frig.

combinatia ostila dintre un zambet pur si privirea patrunzatoare de femeie care stie ce vrea m-au dat gata. as spune ca a fost cea mai nebuna partida de sex din viata mea, dar cuvantul sex e o jignire pentru ce mi-a oferit, pentru ce a fost cu adevarat.

e tarziu in noapte. dupa o alta partida de zgarieturi, se face liniste. nici muzica nu mai e in fundal.
se uita patrunzator in ochii mei si imi spune: "Te-am gasit!"
evident ca evit cu orice putere raspunsul deja vizibil. "si eu...", vreau sa ii spun. dar nu o fac.
ma gandesc acum la reactia ei, atunci cand va citi randurile astea. nu pot sa uit ce mi-a spus cand a plecat... ceva ce doar noi stim, ceva superb: "Will do !"

in the pic. it's what's left from her breakfast, because she was mine ...

0 Comments

step 3: PAUSE THE WORLD: cush' a bit, lil` bit

Publicat de Unknown , joi, 26 februarie 2015 la 16:57

     imi pun castile in urechi si il ascult pe maxi: zbor cu parapanta.
sunt in mijlocul example-classului de mate, e 2:45 pm. lumea lucreaza sau corecteaza in zor.

    era galagie, prea multa galagie. din momontul in care am dat drumul la muzica, pur si simplu nu am mai simtit nimic, am uitat de locul in care sunt, am uitat de toate deadline-urile pentru maine. am uitat de faptul ca mi am trecut 3 din patru examene( nu, nu l am picat, doar ca inca astept raspunsul la arhitectura).

    revenim. : deja ma intreb de ce sunt aici, si apoi mi am spus ca trebuie sa mi re-corecteze tema la mate. asa e, am facut de un 8 slabut, si mi a mai dat stimatul demonstrator timp pana la sfarsitul sesiunii sa imi imbunatatesc nota.

"pot sa gandesc cu voce tare, ca nimeni nu ma vede , nimeni nu ma crede, nimeni nu ma aude: sunt un oarecare"

probabil multi ati auzit versurile astea. sunt tandre, te linistesc...
eu cred ca le inteleg pe indeplin. sunt la mama dracului, unde pana si cei mai buni prieteni uita de tine.

1 Comment

morning` babe (shade 2)

Publicat de Unknown , marți, 24 februarie 2015 la 14:30

Dimineata devreme, in jur de 7 si vreo 5 minute, ma trezesc. Imi aprind bulversat o tigare, si deschid geamul ca sa mai aerisesc duhoarea de brocolli ce impanzea camera. Azi e o zi importanta, am un interviu pentru o companie de coding dintr-un oras apropiat, Oldham. Sunt putin sceptic cu privire la locatie, la companie, la viata de acolo. Totusi, ma bucur ca am gasit o scuza sa lipsesc de la orele plictisitoare de astazi, incluzand un laborator pe care l-am terminat de 2 saptamani(ironic, nu?).

Incerc sa mi gasesc drumul printre mormanele de haine aruncate peste tot(mi-am spus ca o sa spal acum o saptamana, dar de fiecare data intervenea ceva...). Ajung in baie si dau drumul la apa calda, dar nu intru in cabina de dus. Inchid capacul de la WC si ma asez domol pe el. Imi citesc mailurile, si le dau un semn parintilor care nu au mai auzit de ceva vreme de la mine. Le spun ca sunt bine(wow, desi din poze par un zombie uitat de mult de planeta verde). In tot timpul asta, ma uit usor la cabina de dus cum se abureste treptat, pana vad cum da sa planga(adica se scurg picuri de apa de la atata caldura). Nu mai stau mult sa ma bucur ca in dimineata asta am apa calda si zburd inauntru. Apa fierbinte imi mangaie parca sinapsele, dar eu inca ma uit obsedat la tatuajul de deasupra penisului , tatuaj facut acum o luna. Ma gandesc la ea, la faptul ca amandoi avem acelasi tatuaj, la faptul ca o iubesc...

Ies din dus si ma plimb gol prin camera. E o senzatie placuta, mai ales cand mizeria de calorifer a luat o din loc si simt adierea calda ce urca: ma cuprinde din talpi pana in funte... Imi aprind o tigare, si ascult dau drumul la playlist ul meu de pe youtube(ironic iar, playlist ul se numeste "good nitte playlist" ). Imi las capul pe spate si ma uit la cercurile din fum care ies necontenit din gura mea. Parca sunt un circulator(aviz Ania:)) ). Imi caut o camasa, ca doar am interviu astazi. Gasesc una intr o singura culoare, un albastru deschis placut si raman la ea. O iau pe mine si apoi imi trag peste pantalonii de la costum. Fara chiloti. Nu imi place sa port chiloti, mi se pare ca ma simt mai liber fara. Libertatea e nepretuita la mine.

Nu sunt gata si suna telefonul. E Maximilian, prietenul meu care imi spune ca e gata si sa ne vedem in 10 minute. Amandoi avem interviu astazi la aceeasi companie. Ne-am hotarat sa mergem impreuna, petru ca nici unul din noi nu a mai fost in Oldham. Inchid telefonul si uit tot, dispar, plutesc, ametesc si parca ma sting ...

0 Comments

insomniaC

Publicat de Unknown , luni, 16 februarie 2015 la 10:48

aproape 4 ani a stat blogul acesta inactiv. 4 ani in care s-au intamplat atat de multe... o sa ma apuc sa scriu iar, nu pentru ca simt cu atata nesuferinta si ardoare sa va povestesc ce s-a mai intamplat cu personajul Mihai Alexandru Ionut Fleseriu, Flash, Alex, sau restul de 47 de fete ale lui Grey, ci pentru ca din nou nu pot sa adorm.

scurt rezumat pe ziua de azi:
<08:21> ochiul drept imi tremura din ce in ce mai tare; probabil de la faptul ca atata brocoli in ultimele zile de weekend isi spune cuvantul. a, nu, cred ca e de la ultimele 4 doze de redbull desfacute ce zac la mine pe birou.
Trebuie sa pregatesc naibi laboratorul la DS(distributed systems). ideea e ca 90 %, (fie, 75% e gata de o saptamana) doar ca nu gasesc concetrarea sa ma apuc sa termin laboratorul ala nenorocit. De fapt nu ma pot concentra pe aproape nimic in ultimul timp. Probabil imbatranesc, probabil asa se simte imbatranirea... Oare exista cuvantul asta? cenzurez raspunsul la doar <cui ii pasa?> ...

acum e momentul in care iar imi exprim starea actuala in versuri:
<08:26> recitind apuse creatii de pe acest meleag de-al blogspot-ului, parca scriam prea mult despre chestii generale: viata, dragoastea ( ca si iubeam eu cu ardoare la 16 ani.. =)) ), despre motivul trecerii ireversibile a timpului s.a.m.d (pe scurt, parca niste bazaconii).

<08:29> acum o sa scriu tot niste bazaconii, dar ca la 20 de ani. (hehe)

Prima față

În ciuda ochilor căprui, si a buzelor arse,

De filtrul scurt, de zâmbete prea stoarse,

Hamlet, pășește încet, privind mai de aproape

Pachetul cu tutun uscat, trântit de astă-noapte.

<08:39> patesc prea des in ultimul timp sa imi schimb starea de spirit prea brusc| cred ca ceva nu e in regula cu programul meu. in dimineata asta m-am fortat sa ma duc sa alerg, desi nu am dormit toata noaptea. # fact : sa nu mai fac asta !

-> cu toate ca e sananatos si mi-am înjurat toti sfintii pe drum spre casa, parcul Platt Fields arata superb dimineata, cand nu e urma de picior de vorbitor. To be honest, aici parcurile sunt cam goale pentru ca sunt cozi foarte mari la Domino's, pizzeria de vis-a-vis de Whitworth. #mdea, #fact.

#acumCaEpeSfarsit (ca trebuie sa plec la facultate...), stiu despre ce o sa scriu urmatoarea "față". si mdeah iar, sper sa pot mai mult de 4 randuri nenorocite.