Terra este un loc sacru,
Un loc unde viaţa este posibilă,
Iar viitorul este albastru
Ca o fiinţă incredibilă.
O lume alcătuită din animale şi oameni
Plină de speranţă şi iubire,
Trăiesc pe terra asemeni
Unor furnici pline de abatere.
Am avut un trecut plin de pericole,
L-am înfruntat şi am trecut mai departe
Acum stăm agale,
Îndreptându-ne spre moarte.
Toţi suntem alcătuiţi dintr-un suflet,
Mai darnic sau mai tainic
Şi sperăm cu un răsuflet,
Să continuăm să trăim veşnic.
16 mai 2010 la 09:59
îmi place alura ecologică a poeziei, şi mesajul este înduioşător. Frumos, Andrew!
16 mai 2010 la 18:38
frumoase versurile tale ;)
16 mai 2010 la 20:03
si mie imi plac. dar eu cred ca sigur o sa continuam sa traim vesnic..adica dupa ce mori nu sa terminat cu tn ... eu cred ca exista viata dupa moarte.. da oricum imi place poezia..ti-ai intrat in mana:>
17 mai 2010 la 17:07
ms tuturor :)