Umbra din jur se urca in cer,
Ura de-acolo ramane mister.
Glasul de vis din paradis
Se-aude aici tot mai aprins.
Petale de inima apasa usor,
simt ca adorm si ca zbor,
ca rad si ma topesc de dor,
c-am urcat si nu mai vreau sa cobor.
Inec ganduri amare in ate pustii,
Le innod intre ele printre cei vii,
impac amintiri si fapte nevrute,
cu pacate dulci si-efecte placute.
Cuvinte ascunse in prea multe seri
cand vantul sufla fara-adieri.
cand de plans n-a mai putut ploaia
atunci in mine se-aprinse vapaia.
Imi plimb tacerea pe plaje fierbinti,
tu esti acolo,vreau sa o simti...
vreau sa m-ascund intr-un val ratacit,
azi vreau sa visez,sunt fericit.
7 mai 2010 la 14:09
Uuuuu:>
7 mai 2010 la 14:09
Talentetule>:D<
7 mai 2010 la 17:44
wow imi place:X pai din tot ce am citit pe blogul tau pot spune ca poezia asta intra in top 3:-? pe primul loc... spor:)
7 mai 2010 la 20:21
ma bucur sa aud asta! :D
multumesc sunshine:*
7 mai 2010 la 21:59
superba:X:X.....eu sunt =p~.cea mai tare!:>
Carina:X.
7 mai 2010 la 23:13
Alex,îmi place ceea ce citesc.
Şi mă linişteşte albastrul blogului tău.
7 mai 2010 la 23:20
frumos :D :P